Cel de-al patrulea review din cadrul concursului România Mare joacă board games de TARABA DE JOCURI și CE JUCĂM?
După aproximativ un an de zile de jucat Coloniştii din Catan, timp în care am molipsit cel puţin 10 persoane cu virusul boardgames-urilor, am simţit nevoia de a încerca ceva nou. Astfel că după mai multe sesiuni de ‘research’ pe net, m-am hotărât care va fi urmatorul joc pe care să-l achiziţionez. În perioada aceea nu munceam aşa ca mi-au trebuit câteva luni să strâng suma necesară, iar după ce am reuşit, cu inima strânsă am cumpărat Puerto Rico. Însă din momentul în care l-am jucat prima dată, nu am regretat vreo secundă timpul investit în luarea deciziei şi strângerea banilor.
Ajunşi aşadar în Lumea Nouă pe insula Puerto Rico, împreuna cu alţi 4 prieteni am devenit moşieri şi ne-am pus pe cultivat porumb, tutun, cafea, zahar sau indigo, dezvoltat fabrici şi diverse alte cladiri cu scopul final de a produce cât mai multe bunuri pe care să le trimitem apoi către Bătrânul Continent. Dacă jocurile strategice cu tematică economică vă atrag şi nu aţi încercat înca Puerto Rico, pierdeţi unul dintre cele mai bune şi echilibrate jocuri de pe piaţă, dacă nu chiar cel mai bun.
Ce m-a atras şi mi-a plăcut atât de mult la Puerto Rico este faptul că norocul se rezumă doar la alegerea proastă pe care a făcut-o unul dintre jucătorii dinaintea ta, permiţându-ţi astfel să-ţi duci la capăt planul de a te dezvolta sau să profiţi maxim de eroarea sa. Este un joc foarte strategic unde fiecare alegere contează iar la final cel ce a profitat cel mai bine de opţiunile valabile la tura sa va câştiga. Să nu înţelegeţi greşit, puteţi întoarce jocul chiar dacă aţi început mai slab, sau dacă pe parcurs mai comiteţi câte o greşeală două, dar în principiu gândind corect, anticipând mişcările adversarilor, sau respectându-vă strategia impusă după primele câteva ture ar trebui să câştigaţi.
3-5 persoane vor primi la începutul jocului câte o tabla ce reprezintă moşia şi zona lor din oraşul San Juan, unde vor extinde plantaţii şi vor construi fabrici, depozite, pieţe sau alte clădiri (spaţiul nu-mi permite să le enumăr şi să le explic pe toate) şi 2/3/4 dubloni în funcţie de numărul de jucători. Regulamentul este destul de complex şi foarte bine structurat nelăsând nimic interpretabil, explicând şi exemplificând în detaliu mecanica jocului, ce face fiecare clădire sau acţiune. Pe scurt, în fiecare tura un jucător este ‘Guvernatorul’, rol ce va fi pasat tura viitoare celui din stânga sa şi care-i permite să-şi aleagă primul din cartonaşele cu acţiuni aflate pe masă, astfel: ‘Construction’ permite ridicarea clădirilor, cu o reducere de un dublon pentru cel ce îl alege, ‘Mayor’ aduce coloniştii de pe vapor, ‘Trade’ îţi permite să vinzi bunuri ‘băncii’, şamd. În total sunt 7 acţiuni, ce pot fi alese şi ce vor fi făcute de fiecare jucător în ordine începând cu guvernatorul, diferenţa fiind că doar cel ce alege acţiunea beneficiază de bonusul înscris pe ea.
De exemplu jucătorul ce alege ‘Production’ primeşte un bun în plus la alegere, toţi ceilalţi jucători producând în funcţie de capacitatea fabricilor şi a plantaţiilor. Acţiunile rămase nealese o tură primesc un dublon pe ele pentru a fi mai atractive pe viitor, existând astfel posibilitatea de a alege o acţiune doar pentru a primi dublonii de pe ea.
După extinderea plantaţiilor, trimiterea muncitorilor la lucru pe ele, construirea fabricilor şi ocuparea locurilor de muncă din ele, se produc bunurile ce pot fi trimise înapoi în Europa pentru a obţine puncte de victorie sau ce pot fi vândute. Cu banii obţinuţi se pot cumpăra alte clădiri ce ofera diverse bonusuri de producţie, de bani sau de puncte de victorie. Fiecare clădire valorează la rândul ei un anumit număr de puncte, astfel ca jocul se poate câştiga şi prin trimitere de bunuri şi prin achiziţionarea unor cladiri mai avansate, ideea de bază fiind că trebuie să te decizi pe la începutul jocului pe ce cale o apuci.
Jocul are o durata medie spre mărită, depinzând de numărul de jucători, astfel o partidă în 5 va dura mai mult decât una în 3 sau 4 dar şi posibilităţile vor fi mai multe şi distracţia mai mare. Cu toate că regulamentul este măricel nu există motive de panică, fiind exemplificată orice situaţie ivită pe parcursul jocului, complexitatea sa fiind una medie. Există anumite tactici ce vor fi mai accesibile la început şi se vor repeta în anumite măsuri însă nicio partidă nu seamănă cu alta, situaţii noi vor apărea mereu la fel ca şi nevoia de a încerca diverse strategii.
În concluzie dacă vă place sa planificaţi în avans, să anticipaţi mişcările oponenţilor, să încercaţi tactici şi strategii diferite şi nu doriţi ca nişte zaruri sau anumite evenimente aleatoare să stabilească deznodământul unui joc, vă recomand cu mare drag Puerto Rico, un joc strategic cu temă economică, nu foarte complicat dar nici simplist, de care nu m-am plictisit vreodată jucându-l şi la care m-am distrat de absolut mereu, unde tactica contează mult mai mult decât norocul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu