În lungul și odihnitorul concediu de Crăciun nu se putea altfel decât să ne îndeletnicim cu ceva board games. Și cum atunci când sunt mai mult de 6 persoane la noi acasă variantele nu sunt multe, am pus mâna pe soluția universală: Dixit Odyssey.
Seara de duminică ne-a adus iară la noua locație a Ceainăriei Tabiet, din Popa Savu 20, pentru a ne bucura de grădinea lor liniștită și răcoroasă și pentru a sorbi din câte o limonadă. Mihnea ne aștepta cu o nouă achiziție, un joc despre care nu auziserăm până aseară, dar care ne-a uimit pe amândoi prin desingul inovativ.
Sâmbătă seară, așa cum ne-am făcut un foarte bun obicei în ultimul timp, am mai dat o raită prin Ceainăria Tabiet, vechea locație. Pentru că da, peste vreo 9 zile Ceainăria se va muta într-un sediu mult mai frumos și aerisit, cu terasă, în zona Aviatorilor. Evident, că noi vom fi acolo. Dar despre asta cu altă ocazie.
Cum weekendul trecut nu putea să treacă fără niște board games, am mai dat o raită în Ceainăria Tabiet, unde am jucat... ei bine, multe jocuri. Dar nu despre acele multe vroiam să vă povestesc aici, ci despre acel unul pe care vroiam să îl încerc de mult, pentru că e un joc care pare că nu a îmbătrânit nici acum, la aproape 30 de ani de la lansare. E vorba de Scotland Yard, un joc de deducție care în 1983 a câștigat prestigiosul Spiel des Jahres.
Nu v-am zis eu că jocurile de societate sunt tot mai răspândite la noi în țară? Iată că am avut surpriza ca vinerea asta să particip la o întâlnire în care au venit alții înarmați cu jocuri (și nu eu, ca de obicei). Am avut astfel ocazia să încerc un joc pe care nu pusesem mâna și despre care auzisem lucruri frumoase, adică cehul Infarkt.
Aseară s-a consumat prima întâlnire sub numele „Ce Jucăm joi?”, adică ceea ce noi sperăm să fie începutul unei serii lungi și frumoase de întâlniri organizate de noi la Ceainăria Tabiet. Bine, acum nu e cazul să ne umflăm în pene pentru că munca a fost infimă în comparație cu câtă plăcere ne-a făcut. Păi, cum altfel, atunci când munca înseamnă să te joci și să socializezi cu oameni interesanți?
Am ajuns aseară în Ceainăria Tabiet unde am testat Jocul Săptămânii ăsteia, adică Tobago, un joc din 2009 destul de cunoscut pe la noi pentru că o merită. Prima mea impresie e că Tobago este unul dintre cele mai interesante jocuri de familie pe care le-am încercat de când m-am apucat de jocuri.
Căsătoria este un punct de cotitură în viața unui om, așa ni se spune constant. Ca să îl marcheze, oamenii dau petrecere, se duc la biserică, la primărie și pleacă în luna de miere. A, și mai nou, mai fac ceva, petrecerea burlacilor, un moment care vrea să ne arate nouă (proaspeților însurăței) ce s-a pierdut și ce nu mai avem voie să facem. Bine, acuma e nițel haios cum faci vineri ce n-ai voie să mai faci începând de sâmbătă, dar înțelegeți voi ideea.
Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc că poate trece o săptămână fără să fac o sesiune mai consistentă de jocuri, simt că a trecut timpul pe lângă mine. Și cum sunt un om de acțiune, pun la cale o seară de distracție cu board games, ca să îndepărtez pericolul, nu? Ei bine, așa am procedat și vinerea asta, când am poposit în Ceainăria Tabiet împreună cu Diana și alți 2 prieteni pentru o sesiune de jocuri cum se cuvine.
Am trecut aseară o fugă prin Ceainăria Tabiet. Zic o fugă pentru că somnul de după-amiază neonorat al unuia dintre noi ne-a alungat după vreo 2 ore și jumătate. Dar asta nu înseamnă că nu avem ce ne lăuda. O, dar avem!
Vineri seara, pe o vreme care i-a scos pe alții din casă doar la coadă la hypermarket, noi, mai cutezători, am dat o raită prin Ceainăria Tabiet. Bine, o raită este foarte puțin spus având în vedere că am stat pe capul lui Mihnea și al lui Carmen timp de aproape 6 ore, toate de distracție.
Da, dom'le, dacă v-am tot povestit cum mi-am luat bătaie la diverse jocuri, cel mai recent de care v-am zis fiind Inside-ul tot de la Tabiet cu Diana, duminică seara am fost iar la ceainăria de board games și le-am arătat eu lor la propriul joc, Torres.
Ieri ne-am umplut ziua cu participarea la un eveniment într-adevăr special pentru pasionații de board games români - lansarea primului joc 100% românesc, așa cum vă spuneam în premieră acum vreo lună, deja supermediatizatul Warriors & Traders al echipei NSKN Legendary Games și semnat de Andrei Novac.
Deși am întârziat față de ora „oficială” de începere, ne-am prezentat (onorabil) și noi aseară la Ceainăria Tabiet unde Mihai de la Taraba de Jocuri pusese de câteva săptămâni la cale o întâlnire de board games. Cum e vară, și litoralul e plin de potențiali board gameri, prezența n-a fost una extraordinară, dar majoritatea meselor au fost pline de oameni și, mai ales, de voie bună.
Acum câteva zile, într-o frumoasă seară de sfârșit de iulie ni s-a făcut poftă de un joc care nu mai poposise de mult pe masa (sau, în cazul de față covorul) de joc. Nu că n-ar fi meritat, că de, e în top 3 pentru mine și Diana, ci pentru că ne-am luat cu altele, am descoperit jocuri noi, am colectat impresii pe care să le împărtășim cu voi. Adevărul e că nu se mai putea! Dacă săptămâna trecută v-am arătat că ne pricepem la Puerto Rico, pe care l-am încins în Ceainăria Tabiet, săptămâna asta vă arătăm cum știm noi să ne gospodărim fermele în Agricola.
 |
| Joc în curs cu animăluţe Fimo şi unghii roşii la picioare |
Nu vă fie teamă, Mihnea n-a mutat Tabietul în vreo insulă din Caraibe, deși îmi imaginez că nu i-ar părea rău să o facă. Ci, de fapt, aseară am dat și noi o raită prin Ceainărie cărând după noi jocul Puerto Rico, unul dintre jocurile care ar sta bine într-adevăr între rafturile din Tabiet.
Nu, nu am început un nou serial - „Să scriem ce facem la Tabiet” - ci pur și simplu am participat sâmbătă la prima întâlnire dintr-un nou șir organizat de cei de pe Forum în Ceainărie. Și cum am învățat și ceva nou, am zis să vă spunem și vouă cam ce impresie ne-a lăsat.
Într-o decizie fulger, aseară am hotărât să trecem pe la Ceainăria Tabiet. Pentru că decizia a fost, cum ziceam, fulger, nu am venit pregătiți cu jocuri de acasă rămânând să ne înfruptăm din ceea ce pune Mihnea la dispoziție acolo. Am observat că jocurile s-au mai înmulțit (7 Wonders, yummy), însă cum configurația în care ne-am prezentat noi acolo conținea și oameni mai puțin familiari cu jocurile, plus că noi eram cam chiauni după muncă, am trecut la jocul-pe-care-îl-alege-toată-lumea-la-început, Dixit! Mihnea a fost și mai amabil și, când ne-a văzut cu el în brațe ne-a oferit Dixit 2, adică aceeași mâncare de pește cu alte cărți. Frumos, evident că a câștigat Diana, altceva nefiind de spus.
