vineri, 25 noiembrie 2011

El Grande - Review de Ovidiu Cirlugea - Concurs "România Mare joacă board games"

Cel de-al șaselea review din cadrul concursului România Mare joacă board games de TARABA DE JOCURI și CE JUCĂM? 

După ce am avut plăcerea să trec prin insulele Catan şi Puerto Rico, am ajuns înapoi pe Bătrânul Continent pentru a furniza energie electrică şi pentru a-mi dezvolta imperiul economic. Dorind totuşi să încerc şi altceva, nu numai jocuri cu temă economică, la un eveniment demonstrativ am dat peste El Grande, un board game de area control, a carui acţiune are loc în Spania medievală.


Şi fără să exagerez la finalul turei a treia (după primul moment când se punctează) 'i was hooked'! Ştiam că acesta trebuia sa fie următorul joc ce intră în mica dar simpatica mea colecţie de boardgames-uri.

Ideea este că Regele e slab şi se bazează pe ‘Granzii’ săi pentru a conduce ţara, astfel că împreuna cu 2/3/4 prieteni, în principiu cu cât mai mulţi cu atât mai bine, vei duce o lupta acerbă pentru a avea cât mai multă influenţă la Curtea Regală, pentru a controla însuşi regatul spaniol, ca să mă exprim într-un singur cuvânt pentru supremaţie!

Intrat în rolul de baron local doreşti să domini cât mai mult din hartă. Mecanica este cât se poate de simplă, iei cavaleri din rezervă, îi plasezi în curtea ta locală, cu ajutorul Power Cards-urilor, care determina şi ordinea jucătorilor în tura respectivă, practic îi pui în faţa ta pe masă, !atenţie nu pe hartă! şi apoi îi împraştii pe hartă în funcţie de Action Card-ul pe care ai ales să îl joci în tura aceea, la final dacă ai mai mulţi cavaleri decât adversarii într-o zona punctezi mai mult ca ei. Ai deci două cărţi de jucat pe tură una de putere, din pachetul personal pe care îl primeşti la începutul jocului, când îţi alegi culoarea, care îţi determină rândul şi numărul de cavaleri primit şi una de acţiune care te lasă să faci diverse răutaţi celorlalţi jucători sau îţi ofera anumite avantaje.

Regatul e împărţit în 9 provincii istorice, regele(pionul cel ţuguiat) şi jucătorii pornesc aleator într-una din acestea. În zona ta de start vei primi Grandele(cubuleţul acela mai mare) şi 2 cavaleri. Este ideal să ai întotdeauna supremaţie în zona cu Grandele propriu deoarece ofera un bonus de +2 puncte. Fiecare provincie are un punctaj înscris pe ea, împăriţit în 3 rubrici, de regulă punctează primii 3 cei mai influenţi jucători, adică cel cu numărul mai mare de cavaleri va primi punctaj maxim, al doilea mediu, iar al treilea cel mai mic - de regulă 1 sau 2 puncte însă e posibil să nu puncteze de loc, pe când primul ia de la 4 puncte în cele mai sărace regiuni la 7 în cea mai bogată. Aşa că mare grijă, luptaţi pentru supremaţie în anumite provincii doar dacă merită! Dacă mai mulţi jucători au acelaşi număr de cavaleri într-o zona, vor puncta poziţia următoare, nu cea pe care se alfă la egalitate(de exemplu dacă doi jucători se alfă pe locul doi, ca număr de cavaleri, vor puncta ca şi cum ar fi pe trei, dacă ar fi fost egali pe prima poziţie ar fi punctat-o pe a doua). Pe lânga punctele oferite de fiecare zonă în parte primeşti un bonus (+2) dacă ai supremaţia în zona cu Grandele tău sau în zona în care se află Regele. Se punctează toate zonele de pe hartă la finalul rundelor 3, 6 si 9. În afară de acest tip, standard, se mai punctează cu ajutorul cărţilor de acţiune.


Dacă vi se pare un pic derutant să ştiţi ca regulamentul este excelent structurat, explicând totul în detaliu, clarificând orice nelămurire pe care aţi putea să o aveţi. Acesta este împărţit în două, prima parte explică pe larg cum se joacă El Grande, iar cea de-a doua exemplifică fiecare Carte de Acţiune în parte. Din considerente de spaţiu nu o sa intru în amanunte privind Action Cards-urile sau mecanica jocului lasându-vă să lecturaţi regulamentul. Întăresc din nou ideea că este un joc foarte simplu (ca idee) şi în acelaşi timp foarte complex şi distractiv. Am să vă mai spun doar că Action Cards-urile te lasă sa faci câte o răutate celorlalţi jucători şi anume să le muţi cavalerii pe hartă sau să-i trimiţi înapoi în rezervă sau te lasă sa pui cavaleri de-ai tăi în plus, în zone inaccesibile, sau mai important, îţi oferă ţie un avantaj major - te lasă să punctezi anumite zone la alegere!

Fiindcă am depăşit deja spaţiul alocat review-ului în încheiere n-o să mai vorbesc de simplitatea mecanicii şi complexitatea jocului în sine, de multitudinile de alegeri apărute în fiecare tură, de planurile şi strategiile care se schimbă, nu de la o tură la alta ci chiar în cadrul aceleaşi runde de la rândul unui jucător la altul, ci am sa vă spun, că în 2 luni de când am achiziţionat jocul am trecut prin 32 de partide, cu 12 persoane în diverse combinaţii de n luate cate k, am făcut clasamente între noi şi statistici(în condiţiile în care toţi muncim şi mai iesim şi p-afară, adică avem vieţi şi înafara board games-urilor :) ), şi încă nu m-am săturat, nici eu, cât nici grupul meu de prieteni de mutat cavaleri pe hartă. Atât de puternică este interacţiunea, concurenţa şi dorinţa de victorie în cadrul acestui joc încât a devenit cel mai jucat din mica mea colecţie acaparându-ne cu totul şi facându-ne să uităm de orice alt board game încercat până acum. Asta ca să nu mai pomenesc de nelipsitele discuţii aprinse de după fiecare partidă, care toate încep cu ,,ce-ar fi fost dacă...”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu