Recenzie Glen More - Când jocurile de societate merg cu butoaie de whisky

Privire de ansamblu: Beneficiar al unui hype important, mărit şi de faptul că prima ediţie s-a epuizat foarte repede, Glen More are meritul de a fi revigorat mecanismul de aşezare de plăcuţe şi eurogame-urile în general.

Nr. jucători: 2-5 (foloseşte un jucător-fantomă cu 2 şi 3 jucători)

Vârste: de la 10 ani în sus

Preț: ~115 de lei

Evaluare: Un joc de strategie cu un nivel mediu de dificultate care face exact ce îşi propune: distracţie, strategie şi interacţiune într-un timp scurt.

Cui o să-i placă? Interesant este că Glen More are potenţialul de a-şi  găsi un loc pe raftul oricui. Mai ales că poate fi folosit ca punct de atracţie pentru prietenii care s-au săturat de Carcassonne şi Catan şi vor ceva cu o mai mare adâncime strategică.

Din când în când, se mai întâmplă să te îndrăgosteşti de ceva în urma unei reclame care te dă pe spate. Sau în urma unui articol or cuvânt aruncat de un nene sau o tanti despre acel ceva. Acel ceva fiind un lucru pe care, altfel, probabil nu prea l-ai fi băgat în seamă. Este cazul subiectului acestui review, jocul Glen More, unul dintre jocurile din slaba lumină a reflectoarelor industriei board games de anul acesta. Despre care am aflat şi despre care am zis "Îl vreau!" în urma filmuleţului-recenzie realizat de Jeremy Salinas când jocul nici nu se găsea în România. V-am povestit acum vreo lună despre cum am tocit în câteva sesiuni jocul la iarbă verde. Acum este timpul să vă spun mai pe larg cam ce cred eu despre acest joc.

Glen More este un joc publicat de alea şi Ravensburger, fiind numărul 6 din familia alea Medium Box. Este primul succes al designerului Matthias Cramer care, la scurt timp, a publicat la Queen Games Lancaster, tot un joc foarte bine primit, dar care n-a mai beneficiat de publicitatea făcută de Drakkenstrike. Glen More este un joc pentru 2-5 jucători, gândit pentru 4+ jucători, dar care funcţionează bine cu orice număr. Se bazează pe mecanismul de plasare de plăcuţe, întâlnit la "bunicul" Carcassonne.

Componente şi tematică
Componentele nu ies din linia jocurilor publicate de alea. Adică sunt perfect funcţionale, cartoanele nu sunt nici groase a la Dixit, nici subţiri, desenele nu lipsesc, dar nici nu impresionează. Le-aş cataloga drept acceptabile. Haideţi să vi le şi arăt:

• Cutia verde şi cu câteva desene haioase, nu iese din linia stilistică a celor de la alea, fiind numărul 6 în familia "alea Medium Box".

• Insertul cutiei este tot în linia alea, dacă ați deschis vreodată cutia de Puerto Rico, de exemplu, o să vi se pare foarte familiar. Din păcate, aceeași problemă ca la celalte: mai multe compartimente decât punguțe ori să lași componentele fără pungi înseamnă să le amesteci total.

• Un regulament în format foarte mic care o să vă uzeze ceva ochii din cauza scrisului mic. E destul de bine scris și exemplificat, dar am văzut mult mai bine.

• Doar 2 cartoane cu rezumatul regulilor și cu plăcuțele din joc. Într-un joc de 5 jucători, ar fi mers 5 astfel de cartoane, dar prețul trebuie să rămână jos de undeva, nu?

• O tablă de joc unde se așează pionii de joc și plăcuțele disponibile și unde se mai găsesc și Piața sau valorile pentru punctare.

• 72 de plăcuțe, unele unice, pentru resurse. Sunt colorate în funcție de tipul lor: gri - castele și sate, galben și verde - resurse, albastru - lacuri etc.

• 13 cărți pentru cărțile speciale care descriu bonusurile fiecărei cărți.

• 33 de monede de valoare 1 și 58 de de VP-uri in denominări de 1, 3, 5 și 10.

• Componentele de lemn de la stânga la dreapta: butoaie de whisky, meeples negri pentru membrii clanului, un zar cu 6 fețe (1-1-1-2-2-3), cuburi de 5 culori pentru cele 5 resurse (lână, lemn, piatră, grâu, vite) și 5 meeples colorați pentru cei 5 jucători.

Despre tematică e cam greu să vă daţi seama doar după titlu care mie mi-a sunat ca numele unui nene. Ei bine, nu, Glen More este o mare vale geologică din zona scoţiană a Regatului Unit de astăzi, un leagăn pentru clanurile scoţiene cunoscute nouă mai ales datorită lui Duncan MacLeod din clanul MacLeod. În jocul Glen More va trebui să dezvolţi o comunitate de scoţieni purtători de kilt şi iubitori de whisky. Tema răzbate din joc în limitele oricărui eurogame. Adică veţi cumpăra whisky, veţi strânge castele scoţiene şi loch-uri. Dar nu este nicidecum un joc care să fie construit în jurul temei. Dimpotrivă, nu cred că sunt motive pentru care Glen More să nu fie un joc despre Roma Antică, o cetate franceză sau colonizarea Vestului Sălbatic. Dar nu cred că pentru tematică îl cumpără cineva, deşi alegerea clanurilor scoţiene cred că a fost una originală.

Desfăşurarea jocului
Aşa cum vă spuneam, jocul împrumută de la Carcassonne aşezarea de plăcuţe. Aşa că veţi găsi în cutia Glen More 72 de plăcuţe cu diverse construcţii necesare clanului vostru cât şi câteva locaţii speciale din Scoţia, cum ar fi câteva castele sau loch-uri. Pe spatele fiecărei plăcuţe există un număr de la 0 la 3 care controlează momentul când plăcuţa intră în joc.

Aşadar, la început se pun pe tabla de joc pionii pentru fiecare jucător şi apoi, în spaţiile rămase se aşează plăcuţele numerotate cu 0 în ordine aleatore. În mai puţin de 5 jucători, va fi nevoie şi de una sau mai multe plăcuţe din pachetul cu 1 pe spate. Atenţie, spaţiul din spatele primul jucător în sensul acelor de ceasornic va rămâne liber, deci cercul nu va fi complet. Atunci când jucătorii au primit plăcuţa de start a satului lor, omuleţul pe care îl aşează pe sat şi cele 6 monede, aşezarea de start este gata.

Jocul are 3 runde, corespunzătoare numerelor de pe spatele plăcuţelor. Atunci când se termină pachetul de plăcuţe numerotate 1, s-a terminat prima rundă etc. Interesant la acest joc este că punctarea se face pe secvenţe, adică după fiecare rundă şi încă o dată la final. Adică sunt 4 momente în care veţi putea aduna Victory Points. Şi mai interesant este că la punctările intermediare se iau în considerare anumite aspecte, iar la cea finală alte aspecte, deci va trebui să vă dezvoltaţi cam în toate ramurile.

Alt aspect fascinant la Glen More este ordinea turelor. Acest joc nu are o ordine tipică a jucătorilor decât la început. În schimb, regula pe care se bazează este "ultimul la rând". Deşi va dura ceva să vă obişnuiţi, este foarte simplu! Imaginaţi-vă lanţul de plăcuţe de pe tabla de joc şi o situaţie ipotetică cu 2 jucători. Jucătorul A, care este lângă spaţiul liber este primul. El alege orice plăcuţă din lanţ! El poate sări peste oricâte plăcuţe sunt cu faţa în sus pe tablă şi să o aleagă pe cea care îi place. Întrucât la final sunt 2 spaţii libere, se mai trage o plăcuţă în primul spaţiu liber. Următorul jucător, B, va fi cel care este lângă noul spaţiu liber. Dacă nu sare peste primul jucător, adică dacă ia o plăcuţă mai puţin avansată în lanţ, la tura următoare, tot B va fi cel care va alege o plăcuţă. Şi tot aşa respectând regula ca tura să fie acordată celui care este cel mai în urmă în lanţ, spaţiul liber fiind un marcaj pentru finalul lanţului.

În fine, aşezarea plăcuţelor nu este aşa de simplă ca la Carcassonne. Nu că ar fi complicată, însă trebuie respectate 2 reguli: râul (linia albastră verticală) şi drumul (linia gri orizontală) să fie continue, adică cărţile cu râu şi drum să fie lipite doar de cărţi cu râu, respectiv drum ŞI să existe un membru al clanului (meeple negru) pe una din cele 8 locaţii din jurul plăcuţei (fie şi pe diagonală). Toate cărţile din jur (adică din cele 8 locaţii) se activează atunci când o nouă carte este alăturată, adică îşi produc efectul: de la Păduri primiţi lemn, de la Distilerii whisky etc.

Scopul final este acela de a strânge cât mai multe Victory Points în cele 4 faze de punctare. Cam acestea sunt cele mai importante reguli din joc, nu vreau să vă intoxic cu reguli de punctare sau tipuri de cărţi, aşa că vă las pe voi să descoperiţi detaliile. Un singur lucru trebuie meţionat, acela că designerul a făcut o alegere excelentă, după mine, la rundele de scor. Astfel, punctarea se va face pe baza diferenţei faţă de cel mai slab jucător din joc, astfel că jocul te obligă să te dezvolţi uniform, altfel vei rămâne în urmă.

Impresii
Temă: 5/10

• Este un eurogame veritabil, deci nu vă aşteptaţi ca la fiecare tură să auziţi sunete de cimpoaie imaginare. E clar, Glen More putea fi despre orice altceva, butoaiele de whisky puteau fi butoaie de combustibil, unităţi de faimă sau credinţă.

Componente: 5/10

• Nici la capitolul componente, Glen More nu impresionează. Se integrează perfect în seriile alea, adică desene simpluţe, cartoane aşa şi-asa, culori şterse, totul ţinut la un nivel simplu şi perfect funcţional. Nu s-au chinuit nici măcar să gândească un meeple cu kilt, l-au împrumutat pe cel din Carcassonne.

Îşi merită banii? 10/10

• Având în vedere că preţul Glen More (cam 115 RON actualmente) este foarte apropiat de preţul bunicului pe care l-am tot nominalizat mai sus şi că îmbunătăţirile sunt atât evidente cât şi numeroase, se poate spune că acest joc merită banii ceruţi de vânzători.

Adâncime strategică: 8/10

• Glen More este un joc de nivel mediu de construire a unei mici economii funcţionale. Este foarte ofertant pe partea planificării de scurtă durată, însă nu are nici atât de multe variabile, nici posibilitatea de a mitiga importanţa norocului cât să îl facă să joace în liga mare a eurogame-urilor. Totuşi, vă va oferi satisfacţie dacă sunteţi în cautarea unui joc bazat pe descoperirea de combinaţii din care să iasă resurse.

Importanţa norocului: 5/10

• Aşa cum ziceam şi mai sus, Glen More este într-o oarecare măsură dependent de noroc. Depinzi, în primul rând, de aşezarea plăcuţelor disponibile pe traseu. În 2 sau 3 oameni, zarul folosit pentru a "arde" plăcuţe creşte şi mai mult importanţa norocului, pentru că nu poţi prevede ce "alegeri" va face zarul, spre deosebire de partenerii de joc.

Interacţiune: 8/10

• Interacţiunea în Glen More este, evident, indirectă. Dar nu poate fi acuzat sub nicio formă de a fi un solitaire pentru că jucătorii depind prea mult de raportarea la ceilalţi pentru a câştiga. Astfel, depinzi foarte mult de ce plăcuţe îţi fură sau îţi lasă oponenţii, de ce locuri îţi lasă disponibile la Piață şi, mai ales, depinzi la punctare de performanţele lor, punctele tale fiind primite pe baza diferenţei dintre tine şi cel mai slab.

Rejucabilitate: 7/10

• Faptul că există multe modalităţi de a strânge puncte, prin diversele plăcuţe de joc şi în cele 4 runde de punctare, face ca Glen More să se situeze destul de sus pe acest criteriu. Va fi un joc care va ajunge destul de des pe masa voastră, însă faptul că îi lipseşte mai multă adâncime s-ar putea să îl tocească mai repede decât jocuri ca Agricola, spre exemplu.

Accesibilitate: 8/10

• Aici aş recomanda Glen More tuturor. Nu că ar fi pentru oricine, dar mi se pare un joc excelent prin care să atragi în mrejele jocurilor de societate pe cei care vor jocuri cu o mai mare adâncime strategică. Glen More este un pod excelent între clasicii Carcassonne sau Catan şi Agricola sau Puerto Rico. Altfel, jocul nu are o curbă de învăţare lentă, cel puţin odată ce te deprinzi cu neintuitiva ordine a turelor, lucrurile vor merge foarte repede.

Scalabilitate: 9/10

• Glen More este un joc ceva mai bun în 4 sau 5. Strategia mai e distrusă uneori de zar în jocurile de 2 şi 3, dar s-ar putea ca cei care preferă mai mult hazard într-un joc să prefere să joace astfel. Totuşi, este un joc foarte bine scalat astfel încât să nu existe un număr în care să nu fie jucabil.

Concluzie

Glen More este un joc amuzant de jucat şi foarte ofertant pentru cei care nu vor să îşi bată capul prea mult cu un joc prea lung. Este foarte bine echilibrat şi este un joc excelent pentru cei care caută să descopere combinaţiile cele mai bune care să îi ducă la câştig.