Lăsând la o parte orice categorizare ați mai văzut pe acest blog sau pe alte surse de board games, cea mai generală clasificare a jocurilor de societate se face simplu: eurogames și ameritrash. Cele două categorii sunt modalitatea cea mai simplă de a împărți jocurile, în primul rând pe baza originii lor (eurogames sunt tipice spațiului european, mai ales Germaniei, unul dintre polii board games, iar ameritrash sunt specifice Statelor Unite, celălalt pol).
Am să vă vorbesc acum despre prima categorie eurogames, pentru că este mai aproape de majoritatea jucătorilor români, cel puțin așa mi s-a părut mie până acum. Eurogames mai sunt numite și „jocuri germane” sau „jocuri de designer”, deoarece, de obicei, designerii cu nume din branșă au serii întregi de jocuri de succes. Iată principalele caracteristici ale eurogames:
- Au o tematică pe care se bazează, însă nu este centrală jocului. Adică pot exista jocuri foarte similare ca mecanisme, însă extrem de diferite ca temă, pentru că jocurile sunt gândite în jurul unor mecanisme de joc, și nu în jurul temei.
- Conflictul este, de cele mai multe ori, indirect. Momentele de conflict se axează pe competiția pe resurse sau acțiuni limitate.
- Nu se elimină jucători. O caracteristică sfântă pentru eurogames este că toți jucătorii termină jocul indiferent de conjuncturi. Câștigătorii și pierzătorii se stabilesc la final.
- Există foarte puțin sau chiar deloc noroc în decizii. Influența hazardului este micșorată de diverse decizii pe care le ia jucătorul. Există și destule jocuri în care nu există noroc (jucătorii au toate variabilele în față, nu li se ascunde nimic).
Cum ziceam, categoria de jocuri eurogames are o largă popularitate în rândul jucătorilor români. Cred că marea majoritate a jocurilor pe care le-a văzut la întâlniri erau fie eurogames, fie jocuri de petrecere. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu