Mințile din spatele jocurilor - Martin Wallace

Martin Wallace despre care este greu să oferi o descriere clară referitoare la calitățile lui. Este unul dintre acei designeri pe care unii îl admiră din tot sufletul pentru modul riguros în care își construiește jocurile, dar pe care alții îl consideră prea fixist, cu temele și mecanismele lui recurente. Oricum ar fi, Wallace este unul dintre designerii care și-au pus cel mai mult amprenta asupra jocurilor de societate moderne de strategie.

Martin Wallace este originar din Manchester, UK, unde a fondat editura Treefrog Games (redenumită în 2010 din Warfrog Games). De la primele lui creații, Martin Wallace s-a remarcat ca un designer care acordă o mare importanță tematicii jocurilor lui. Fără să creeze ameritrash-uri sau eurogame-uri în adevăratul sens al cuvântului, Wallace este unul dintre acei designeri care gândesc jocul pornind de la temă (și nu invers așa cum face Reiner Knizia, spre exemplu). Jocurile lui Wallace se remarcă, deci, prin mecanisme solide și complexe îmbibate de o temă interesantă care nu apare doar ca un autocolant pe un sistem abstract de joc.

Jocurile fără profesor - Mecanismele de joc - Pick-up and Deliver

Mecanismul Pick-up and Deliver (pe care l-am tradus „Colectează și livrează”) este unul dintre cele mai întâlnite mecanisme în jocurile de transporturi. Motivul este simplu: el presupune colectarea unei anumite resurse dintr-un anumit loc de pe hartă și transportarea ei în alt loc de pe harta de joc. De obicei, locurile în care se găsesc resursele sunt fie alese la nimereală, fie determinate prin mecanisme separate.

Atunci când un jucător duce la capăt un astfel de ciclu, primește o anumită recompensă cu care poate avansa în joc, ca bani sau puncte. Locațiile unde se vor duce resursele sunt și ele determinate prin alte mecanisme de joc.

Jocurile fără profesor - Mecanismele de joc - Pariul

Cealaltă variantă în afară de Monopoly pentru oamenii care se gândesc la jocuri care presupun stat la masă și jucat cu cărți sau zaruri sunt jocurile de noroc. Adică categoria aceea de jocuri pentru care oamenii pariază sume de bani - uneori imense - în speranța că varianta pe care au mizat ei va fi câștigătoare. Nu voi sta aici să analizez de ce anume aceste jocuri sunt așa populare, ci am să vă spun că există și jocuri de societate care utilizează acest mecanism - adică pariul - fără a fi necesari bani reali pentru a paria.

Board Game Buzz 3 Aprilie

• Ca fan mai degrabă proaspăt al lui Terry Pratchett, pot să spun că aştept cu interes jocurile inspirate din universul lui care vor fi lansate anul acesta. Primul anunţat este Ankh-Morpork, un joc în care oponenţii se bat pentru supremaţie în oraşul cu acelaşi nume, central pentru scrierile scriitorului britanic. Va fi un joc de controlul ariilor, în care fiecare jucător îşi va plasa creaturile pentru a căpăta acest control. Condiţiile de victorie sunt diferite, existând 7 cartonaşe dintre care îşi vor alege cei maxim 4 jucători, fiecare cartonaş, şi condiţiile scrise pe el, fiind secrete pentru ceilalţi. Ankh-Morpork este un joc dezvoltat de Martin Wallace, designerul unor jocuri ca Brass, Age of Steam, Steam sau London. Aici găsiţi şi un filmuleţ cu nişte băieţi veseli care îl joacă şi un preview mai detaliat, aici.
• Reiner Knizia a lansat încă un joc pentru Facebook, numitul Poseidon's Realm. Sunt şanse bunicele să auziţi despre el cât de curând chiar aici, la "Ce Jucăm?".

Ctrl+Alt+Del

• Tot vorbind despre jocuri care te atrag încă de la titlu, aici puteţi citi despre viitorul joc Ctrl+Alt+Del, un joc bazat  pe o bandă desenată cu acelaşi nume. Designerul nu dă prea multe detalii în afară de faptul că va fi un joc de dungeon-crawling în care jucătorii se vor şi ajuta, dar şi încurca între ei. Mie îmi sună a ceartă, deci cred că i-aş zice pas.