Un joc moca pe săptămână - „No Thanks!"

Dacă acum 3 săptămâni v-am arătat cum să vă ocupați timpul de duminică în 2 cu simpaticul What's My Word?, de data asta am să vă arăt cum ne-am confecționat noi săptămânile trecute propriul No Thanks!.

No Thanks! este un filler pentru de la 3 până la 5 jucători care are excelentele particularități de a fi foarte uşor de învăţat și foarte rapid, fiind ideal pentru a-l juca în pauză sau în momentele alea în care nimeni parcă nu reușește să se hotărască cu ce să înceapă sau să continue o sesiune de joc.

Acum să nu ne abatem, am zis să vă prezint cum am confecționat noi jocul. În primul rând, vreau să menționez că nu sunt un mare fan al jocurilor refăcute acasă pentru că, de cele mai multe ori, calitatea lor este mult mai slabă decât a celor originale or, dacă sunt făcute cu foarte multă grijă și se apropie de calitatea originalului, costurile și timpul pierdut fac să nu merite efortul. Totuși, trebuie să recunosc că e foarte plăcut să știi că ai ceva cu adevărat deosebit, făcut de mânuțele tale în casă pe care să-l expui când vin prietenii.

Zis și făcut. Ne-am luat toate cele trebuincioase și am pornit întru zămislirea noului nostru joc.

INGREDIENTE:
- un pachet de cărți de joc de la chinezi (1.5 lei)

  - un lipici de hârtie (2 lei)

- un .pdf printat color pe care îl găsiți aici (ieftin, dacă dețineți imprimantă)
- un foarfece

Cred că este destul de clar cum se amestecă toate împreună. Se decupează toate feţele pentru cărţi din .pdful ataşat (dintr-un motiv neclar mie, în el găsiţi cărţi începând de la 1, şi nu de la 3, ca în jocul original) astfel încât să încapă pe cărţile cumpărate - cele cumpărate de mine nu erau chiar de aceeaşi dimensiune cu feţele. Şi apoi se lipesc toate feţele pe cărţi utilizând lipiciul pentru hârtie. Ultimul pas care rămâne este să faceţi ajustările ca feţele să aibă chiar forma cărţilor, să nu mai iasă colţuri pe dinafară - asta dacă nu aveţi pretenţia de la voi să le decupaţi chiar perfect.

Ultima problemă care apare este cu jetoanele cu care vine jocul original, în număr de 55. Noi am folosit cuburile simple pentru animăluţe din Agricola - nu ne mai trebuiau pentru că talentata mea logodnică le-a înlocuit cu animăluţe mult mai drăguţe, dar despre el o să vă povestesc în alt post. Ca altă variantă, aţi putea folosi monede de 5 sau 10 bani, atâta timp cât nu-l transformaţi în poker.

Cam asta ar fi tot simplul lucru manual de făcut atunci când vă doriți propriul No Thanks! Desigur, există oricând varianta de a vi-l cumpăra, nefiind un joc scump - costă cam 35 de lei - dar se pierde tocmai plăcerea aia de care vă ziceam cu câteva rânduri mai sus, de a face ceva cu mâinile proprii.