Dacă săptămâna trecută v-am prezentat un mecanism foarte utilizat în jocurile reci, europene, de data asta o să schimb foaia și o să vă prezint un mecanism mai apropiat de jocurile americane, cel de storytelling (povestirea).
Jocurile care se bazează pe acest mecanism sunt foarte rar jocuri strategice, în care contează să faci multe calcule ca să câștigi jocul. Povestirea presupune folosirea imaginației jucătorilor pentru ca jocul să funcționeze, acestea fiind, de cele mai multe ori, jocuri în care interacțiunea este la cote foarte înalte. Fiind vorba de un mecanism imaginativ, desigur că limitele lui nu sunt așa de clare ca la alte mecanisme. Diferențele între jocurile care se folosesc de acest mecanism sunt foarte mari, designerii lăsându-și și ei imaginația în voie atunci când gândesc un joc nou bazat pe povestire.Astfel, jocurile care se folosesc de povestire, pot fi jocuri de roluri, în stilul cunoscut Mafia/Killer, predă-te! Cele mai cunoscute sunt The Werewolves of Miller's Hollow și The Resistance. În aceste jocuri, fiecare jucător are un anumit rol, trebuind să îndeplinească anumite acțiuni. Suportul jocului este minimal, de doar câteva cărți, lumea imaginată de jucători fiind cea mai important aspect al jocului.
Alte jocuri folosesc povestirea într-un mod mai controlat, cu zaruri, tablă de joc și multe cărți și caracteristici, cum ar fi Tales of the Arabian Nights. În acesta, fiecare jucător intră în pielea unui erou din cele 1001 de nopți, trebuind să-și urmeze destinul dictat de zaruri. Pe baza lor și a diverselor întâmplări care au loc când se mută pe hartă, eroul este parte a unei povești din cele mai diverse, într-un joc putându-se căsători, transforma într-o broască și deveni un erou în același timp.
În alte jocuri, povestirea este un mecanism secundar, care creează contextul pentru ca jocul să fie mai imersiv. Printre acestea, le-aș aminti pe Dixit, un joc foarte popular printre board gamerii români, și Gloom, a cărui prezentare o aveți mai jos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu