Jurnal de playtester - Exodus: Proxima Centauri

Sâmbătă, la noul magazin Red Goblin de la Universitate, am testat cel mai nou prototip al echipei de la NSKN Legendary Games. Ce, încă unul? Da, încă unul. De fapt, e vorba de cel la care se lucrează cel mai asiduu dintre toate proiectele echipei românești.

Proiectul a trecut săptămânile trecute printr-un proces de consultare populară, pentru că designerul Andrei Novac nu era foarte sigur ce nume ar trebui să primească noul lui joc. Astfel, după ce voturile primite pe site-ul lor, pe Facebook și pe Board Game Geek au fost contorizate, s-a decis: Exodus: Proxima Centauri va fi cel de-al doilea proiect mare de civilizație al echipei după Warriors & Traders.

Ce ne promite jocul?

În primul rând, un cadru tematic foarte complex. Echipa s-a autodepășit atunci când a creat intriga acestui joc, care se dorește să fie nu numai un joc de civilizație, ci unul profund ancorat într-o temă SF (descrierea, pe larg, aici).

Pe scurt, cei maxim 6 jucători întrupează 6 facțiuni umane diferite, care, după o istorie complicată de războaie, ajung să fie ultimii supraviețuitori ai rasei umane. Ei sunt obligați de starea în care au adus Pământul să părăsească planeta-mamă și să își găsească altă casă. Se opresc în constelația Proxima Centauri unde sunt ajutați de o civilizație superioară, Centaurienii, să se dezvolte. Totuși, după ce extratereștrii își iau mâna de pe ei, lupta pentru putere și resurse este din nou dezlănțuită. Tipic uman...

Cum ni s-a părut jocul?

Foarte antrenant. Am jucat un joc de 4, Andrei supervizându-ne tot timpul.

În ciuda faptului că jocul este încă în faza de producție, am apreciat foarte tare că timpii morți au fost destul de scurți și rari. Și asta deși aproape toți cei de la masă eram novici într-ale Exodului.

Jocul se revendică de la Twilight Imperium și Eclipse (acesta, de altfel, fiind inspirat tot de TI), dar cum noi l-am jucat doar pe cel din urmă nu am putut decât să ne gândim la el. Într-adevăr, jocul arată și te duce cu gândul la Eclipse, atât datorită tablei modulare bazate pe hexagoane cu planete (maxim una, spre deosebire de Eclipse), cât și datorită sistemului „cumpără tehnologii - cumpără upgrade-uri pentru nave - construiește nave” pe care este bazat. Numai că focusul nu mai este pus atât de mult pe lupte, cât este pus pe un mix de explorare, colonizare și apoi conflict militar.

Jocul funcționează în felul următor:

• Fiecare jucător are o planetă-mamă de unde începe lupta pentru resurse. Acea planetă creează în fiecare tură 2 noi cuburi de populație. Aceste cuburi trebuie transportate pe alte planete, acesta fiind singurul mod de a coloniza alte planete. Evident că planetele se folosesc pentru producție și, un lucru interesant, resursele de pe planetă sunt epuizabile.
• Pe lângă asta, jucătorii pornesc cu câte o navă de transport și una mică de atac (un Fighter, parcă). La fel ca în Eclipse, upgrade-ul e făcut pe schița navei, astfel că fiecare navă de acel tip va beneficia de upgrade atunci când este realizat.
• Jocul este bazat pe un sistem politic destul de interesant, care determină și ordinea (necesară pentru anumite decizii): Cancelarul este primul, urmat de Vice-Cancelar și apoi ceilalți jucători. Pe la începutul turei, se organizează o licitație în secret pentru a determina ordinea jucătorilor, cel care a fost Cancelar în tura anterioară devenind automat ultimul jucător.
• Tot pe partea politică, jocul mai are un sistem de legi foarte interesant bazat pe bluf. Adică se trag în fiecare tură 3 legi, fiecare afectând diferite părți ale jocului (prețurile tehnologiilor, anumite acțiuni etc.), uneori chiar dezavantajând jucătorii. Din nou, după ce are loc discuția despre ce lege ar merita votată, are loc votul efectiv, în secret. Fiecare jucător alege un jeton cu A, B sau C și o sumă de bani ce se va așeza pe acea lege. Legea care are cei mai mulți bani pe ea va fi decretată. Mi s-a părut mai ales interesant modul în care poți pleda pentru o lege și apoi vota o cu totul alta, încurcându-ți adversarii.
• Alegerea acțiunilor care se vor face într-o tură are loc tot secret. Se fac, pe rând 2 acțiuni din cele disponibile (construit de nave, upgrade de nave, cercetare, forare, strâns de bani). Pe fiecare carte cu acțiuni există o acțiune care se face de către acel jucător și o reacțiune. După ce fiecare jucător a executat o acțiune, are loc o fază de reacțiune, în care, pe rând, jucătorii au opțiunea de a plăti cuburi de populație pentru a beneficia de una dintre reacțiuni (dintre cele disponibile la orice jucător).

• Faza de mișcare a navelor are loc separat de faza de acțiune, ceea ce este foarte benefic pentru joc, întrucât n-a mai fost niciun tur în care navele să nu se miște.
• În fine, rezolvarea conflictelor are loc la finalul rundei, când toți inamicii aflați în același sector se bat până la ultimul. Ca la Eclipse, armele echipate decid câte zaruri se folosesc, iar scuturile decid câte „vieți” are o navă. Spre deosebire de acest joc însă, în Exodus lupta e mult mai simplă, neexistând mitigare de zar sau alte reguli. Pur și simplu, un zar de 5 sau de 6 înseamnă o lovitură, și asta este tot.

Per total, impresia mea a fost că NSKN a reușit să gândească un design care te împlinește. Simți că joci, că te dezvolți, că interacționezi constant cu adversarii și că te distrezi. Am prins cu toții destul de repede jocul, deși din punct de vedere ergonomic și funcțional, jocul e departe de a fi finisat. Cel mai important însă, nu am știut când a trecut timpul.

Ar trebui să așteptați Exodus: Proxima Centauri undeva în 2013, cu posibilitatea ca jocul să fie prezent la Essen-ul de anul acesta. Dar fiți siguri că până atunci vă vom informa despre orice detaliu vom afla despre  acest joc.