Review Mystery Rummy: Jack the Ripper

Conceptul de remake este foarte popular în cam toate industriile creative. Ce poate fi mai simplu decât să iei ceva deja gândit și apreciat de mase, să-i adaugi o tușă personală și o aducere la zi și să-l scoți pe piață pentru fanii nostalgici și nu numai. Asta merge grozav la filme, dar și la jocuri video și, eventual, board games.  Cum site-ul pe care vă aflați tratează ultima dintre aceste industrii, ați intuit bine, vă voi prezenta un joc care se încadrează în această categorie, a remake-urilor.

Mystery Rummy a ajuns, timp de 11 ani, să devină o serie de 5 jocuri care pornesc de la aceeași premisă, a oferirii unei noi interpretări, tematice, clasicului joc de Rummy. Mystery Rummy: Jack the Ripper este primul joc din această serie și este cel mai apreciat și cel mai bine plasat pe BGG (actualmente ocupând locul #384). Drept sumar, ar trebui să știți că Mystery Rummy: Jack the Ripper a apărut în 1998, este semnat de americanul Mike Fitzgerald și este un joc de cărți pentru 2-4 jucători care durează cam 45 de minute și care se folosește ca principal mecanism managementul mâinii de cărți.

Tematica jocului este electrizanta poveste a criminalului în serie supranumit Jack Spintecătorul, jucătorii luând rolul unor detectivi particulari care încearcă să adune dovezi pentru a stabili cine este criminalul.

Desfășurarea jocului

În funcție de numărul de oameni de la masă, fiecare jucător primește 10 (în jocul de 2), 9 (în cel de 3) sau 8 cărți (în cel de 4). Amestecarea intensă a pachetului este foarte importantă, pentru că este un joc în care se fac formații, ca la Rummy, deci cărțile identice vor fi deseori unele lângă celelalte.

Cărțile din Mystery Rummy: Jack the Ripper sunt de 2 tipuri mari și late, la care se adaugă cartea „Ripper Escapes”:

• Dovezi - cărțile cu o luptă în colțul de stânga-sus. Sunt singurele cărți cu care se fac formații. Sunt de 7 culori, 6 seturi de câte 5 cărți identice corespunzând fiecărui suspect și un set de 4 cărți neatașat vreunui suspect („Letters”).
• Ciocan - cu, evident, un ciocan în colțul de stânga-sus. Acestea sunt de mai multe feluri: Victime și Scene (fiecărei victime corespunzându-i o scenă), Suspecți, Alibiuri și alte 2 tipuri de cărți cu evenimente speciale („Commissioner Resigns” și „Ripper Strikes”).

Cum vă spuneam în introducere, jocul pornește de la mecanismele din Rummy. La tura lui, jucătorul trebuie mai întâi să tragă o carte (prima din cele cu fața în jos numite „Case File” sau ultima din cele decartate anterior numite „Scotland Yard”) și să decarteze o dată. Pe lângă asta, jucătorul mai are opțiunea să joace o singură carte „ciocan” și oricâte cărți „dovadă”, atâta vreme cât respectă regula ca o Victimă să fie în joc și cât timp le joacă fie în formații de minim 3, fie le „lipește”, ca la Rummy, la alte formații din cele ale adversarilor.

În afară de aceste opțiuni, o dată pe mână, la începutul unei ture, puteți supune la vot cine va fi Jack Spintecătorul. Toți jucătorii votează în secret. La sfârșitul acelei mâini, cine nimerește suspectul care a fost dovedit ca Jack câștigă 10 puncte în plus.

Cărțile din Mystery Rummy: Jack the Ripper au anumite condiții în funcție de care pot fi jucate. Singurele care nu au sunt Victimele și Scenele, dar și cărțile cu evenimente speciale. Dovezile v-am spus deja că pot fi jucate doar după ce a fost jucată o Victimă, iar cărțile Suspect și Alibi pot fi jucate d-abia după ce există o formație de Dovezi de culoarea respectivă. În plus, un singur Alibi poate fi în joc la un moment dat.

În afară de condiții, unele dintre cărți au diverse efecte: Victimele jucate oferă 2 cărți jucătorului, Scenele oferă posibilitatea de a alege o carte din cele decartate, dar și jucarea ei imediată (indiferent de ce tip e),  la „Ripper Strikes” se trag pe rând 5 cărți până când se nimerește o Victimă care se joacă imediat, iar la „Commissioner Resigns” toți jucătorii sunt obligați să pună în joc Victimele pe care le au în mână.

Cartea „Ripper Escapes” este singura carte nemarcată în colțul stânga-sus, statutul ei fiind unul special. Ea reprezintă una dintre modalitățile de a termina jocul, atunci când toate cele 5 Victime au fost jucate. În această situație, indiferent al cui tur este în acel moment, jucătorul care deține respectiva carte o va juca, iar jocul se va termina.

În fine, jocul se poate termina în 3 moduri:

• când se joacă „Ripper Escapes”, după ce s-au jucat toate cele 5 victime (în acest caz se punctează doar cartea „Ripper Escapes”, Victimele și Scenele și nu se scad puncte deloc);
• când unul dintre jucători termină cărțile din mână;
• când pachetul de cărți se termină de 2 ori (dupa ce se termină prima dată, pachetul de cărți decartate se amestecă).

Câștigătorul este determinat după numărarea punctelor de pe toate cărțile etalate (numărul aflându-se în colțul din dreapta-sus). Se numără separat punctele de pe cărțile fiecărui suspect, cel care a strâns cele mai multe puncte fiind declarat Jack Spintecătorul, toate punctajele acestuia fiind dublate. Punctele de pe cărțile din mână se scad, mai puțin cele care puteau fi jucate într-o formație.

O partidă completă se joacă până când unul dintre jucători ajunge la 100 de puncte.

Prezentare detaliată

Componente: 10/10

Cele 62 de cărți ale Mystery Rummy: Jack the Ripper arată excelent, cu desene de tip gravură, dar și cu texte flavor care dau informații reale despre victimele și suspecții din joc. La același nivel este și calitatea cartonului folosit, ele fiind groase și super-rezistente (jocul meu, după mai mult de 15 partide, arată ca nou). Singura problemă cu grosimea lor poate fi că, dacă nu ești atent și le îndoi, se vor cuta ireversibil. Per total, jocul ăsta arată mai bine și mai elegant decât orice joc de cărți pe care l-am văzut până acum.

Tematică: 10/10

Cel mai remarcabil lucru pe care l-am apreciat la acest joc este modul în care a fost aplicată tematica pe scheletul de Rummy. Mi se pare incredibil cum a reușit designerul să păstreze suficient din jocul cel mai iubit din parcul Cișmigiu și totuși să te introducă din punct de vedere tematic atât de bine în soluționarea crimelor din Whitechapel. Toate cărțile funcționează tematic, restricțiile dintre ele au sens, la fel și modurile de a se termina jocul. Condiția specială „Ripper Escapes” și evenimentele asociate, „Ripper Strikes” și mai ales „Commissioner Resigns” creează sentimentul că amenințarea lui Jack Spintecătorul este la orice pas, în cursul strângerii de probe.

Ușurința în a-l învăța: 8/10

Toți adversarii pe care i-am avut la Mystery Rummy: Jack the Ripper au învățat jocul în prima mână. Problema principală pe care aș vedea-o la acest subpunct este dependența de limbă pe care o are jocul. Însă cum utilizarea cărților este repetitivă, atunci când înveți ce face fiecare tip de carte, nu mai trebuie să citești nimic. Iar asta se întâmplă repede, cam la a doua mână.

Decizii strategice: 8/10

Mystery Rummy: Jack the Ripper oferă numeroase momente în care planificarea deciziilor este crucială. Acest fapt este legat de cele 2 căi de victorie principale (prin terminarea mâinii de cărți și prin „Ripper Escapes”) care vor determina multe decizii de moment (Să joc „Ripper Strikes”? Să mai țin această Victimă?). Deși este un joc care curge repede, nu e un joc pentru „gânditori”, Mystery Rummy: Jack the Ripper va satisface nevoia de planificare strategică, în limita celor 10-15 minute cât durează o mână.

Noroc: 8/10

Este un joc de cărți, deci norocul este ceva intrinsec. În plus, nu prea există mitigare a acestuia în vreun fel și ești dependent deseori de cărțile care îți vin la rând. Folosirea lor însă depinde de deschiderile pe care ți le faci, deci n-aș considera Mystery Rummy: Jack the Ripper un joc care te frustrează din cauza hazardului care îți strică jocul.

Interacțiune: 8/10

Interacțiunea este foarte prezentă în joc, deși are o subtilitate aparte. Cu o mică excepție, nu vei fura cărți de la alți jucători, nu îi vei face să decarteze sau alte acțiuni agresive, dar deciziile unui jucător se pot reflecta într-un mod important în punctajele celorlalți. Spre exemplu, cărțile de Alibi care împiedică un suspect să mai fie Jack Spintecătorul indiferent de punctaj vor strica socotelile deseori. La fel cărțile cu evenimente speciale și, mai ales, condiția specială de victorie, cartea „Ripper Escapes”.

Scalabilitate: 8/10 (merge excelent în 2 și 3, acceptabil în 4)

Mystery Rummy: Jack the Ripper este considerat un joc perfect pentru 2 (ceea ce ești și anunțat pe cutia lui). Însă principalul neajuns în jocul de 2 este că finalul cu „Ripper Escapes” este mult mai rar, întrucât jocul se termină deseori înainte de a se ajunge prima oară la fundul pachetului. În 4, problema funcționează invers, acest final întâmplându-se prea des, de aceea consider că un joc de 3 este cel mai echilibrat pentru cele 3 condiții de victorie. Pe de altă parte, cel mai strategic joc este în 2, fiind mult mai simplu să etalezi în jocul de 3, și cu atât mai mult în cel de 4, ceea ce face rezultatul ceva mai haotic.

Rejucabilitate: 10/10

Am jucat deja mai mult de 15 partide de Mystery Rummy: Jack the Ripper (în 2, 3 și 4) și pot spune că este un joc de care nu reușesc să mă plictisesc. Oferă foarte multă intensitate într-un timp scăzut, ceea ce îl face un candidat excelent pentru o listă de jocuri de buzunar pe care ai face bine să îl ai mereu la tine.

Plusuri și minusuri

+ Este un joc foarte intens și rapid, neavând timpi morți și momente de plictiseală.

+ Arată excelent, iar cărțile sunt foarte rezistente.

+ Tematica este implementată surprinzător de bine, având în vedere scheletul sec al jocului de Rummy.

- Jocul funcționează destul de prost în 4, deci nu îl cumpărați decât pentru 2 sau 3 jucători.

Cui o să-i placă

Nu sunt foarte sigur că Mystery Rummy: Jack the Ripper se califică drept filler, decât poate dacă joci o singură mână. Dar are toate avantajele unui astfel de joc, de aceea nu văd cui n-o să-i placă. Este un joc clasic, deci într-adevăr, cei care urăsc hazardul și necunoscutul într-un joc o să-l ocolească, dar totuși îl văd ca un joc foarte interesant pentru începători pentru că are mister și mecanisme de joc familiare pentru mulți, datorită scheletului de Rummy.

Concluzie: 10/10

Ziceam în introducere că să faci un remake este cea mai facilă cale către succes. E adevărat, dar nu se aplică la jocul de față. Pentru că e aici vorba de aplicarea unei tematici pe un joc sec, abstract și pentru că totul este lipit așa de bine și de interesant aproape că mă întreb cum a reușit designerul.

Este primul joc căruia îi dau 10 pe acest site (deși nu este singurul joc pe care l-aș cota drept 10). Este concluzia mea după ce am ajuns să internalizez într-o proporție importantă acest joc, după peste 15 partide. 15 partide după care cred că aș mai putea să joc încă 15 fără să mă plictisesc vreun pic. Ceea ce cred că spune multe. Nu este un joc fără cusur, probabil că asta nu există, dar cred că Mystery Rummy: Jack the Ripper reușește să fie ceea ce ar trebui să reprezinte un astfel de joc - tensiune, surpriză și suficientă strategie ca, la final, să te facă să-ți dorești să începi încă unul. Pentru asta, Mystery Rummy: Jack the Ripper nu cred că o să-mi părăsească colecția vreodată.

Bonus: Celalte jocuri din seria Mystery Rummy

Seria Mystery Rummy are încă 4 jocuri, care au succedat aceasta primă apariție, despre care v-am vorbit până acum. Acestea sunt:

• Mystery Rummy: Murders in the Rue Morgue. Al doilea joc din serie are ca tematică romanul cu același nume al lui Edgar Allan Poe. El introduce jocul pe echipe, în 4 jucători, dar și un element nou și interesant strategic, Urangutanul, care trebuie hrănit cu cărți. Acele cărți pot fi accesate doar la un moment dat în joc, deschizând alte posibilități strategice.

• Mystery Rummy: Jekyll & Hyde. Este un joc exclusiv pentru 2 jucători, bazat pe nuvela care îl are în centru pe doctorul Jekyll și alter-egoul său, domnul Hyde. Elementul central aici este cartea cu 2 fețe Jekyll/Hyde, care determină ce formații pot fi jucate într-o tură.

• Mystery Rummy: Al Capone & The Chicago Underworld introduce elemente din jocul de Canastă. Este și cel mai lung joc din serie oferind și varianta de a-l juca în echipe. Introduce mai multe elemente noi, majoritatea gândite pentru o mai mare interacțiune între jucători.

• Bonnie and Clyde. În ultimul joc din serie, apărut în 2009, faci parte dintr-o echipă de polițiști care încearcă să îi prindă pe faimoșii infractori. Jocul nu mai face parte efectiv din serie, dar designul este foarte asemănător, deși introduce câteva elemente noi cum ar fi o tablă de joc. Pe tablă sunt trecute momentele-cheie din confruntările celor 2 cu legea.