Review Uchronia - Mai mult decât Glory to Rome cu dinozauri

Jocul din acest review ne-a fost oferit spre testare de către Lex Hobby Store.

Uchronia e un joc care a pornit cu scandal. Un scandal creat și alimentat de nemulțumirea editurii care a lansat jocul Glory to Rome, Cambridge Games Factory. De unde pleca această nemulțumire? De la faptul că Uchronia este o reinterpretare a regulilor din Glory to Rome, o reinterpretare prea apropiată de jocul original, în accepțiunea Cambridge Games Factory, lucru care i-a făcut pe aceștia să se scandalizeze public, acuzând un plagiat.

Cumva, cred că acest scandal a afectat vânzările jocului Uchronia, scos pe piață de editura IELLO, pentru că a reușit să lipească de joc eticheta de copie mai slabă a primului joc scos de designerul Carl Chudyk. Până una alta, avem cam aceleași numere, adică 2-5 jucători, la o partidă care durează în jur de 60 de minute, deși de obicei mai puțin. Merită însă jocul atenția voastră atâta vreme cât există Glory to Rome pe piață?

Desfășurarea jocului

Fiecare jucător primește o tablă de joc (Domeniul său), care prezintă cele mai importante reguli și în jurul căruia se vor așeza cărțile jucate, și 6 cărți cu resurse, din care vor alege una pe care o vor plasa pe masă (în Forum), restul păstrându-le. Se trag 5 cărți cu clădiri care se așează pe masă cu fața în sus.

Cărțile cu resurse au, de fapt, 3 funcții: ordin (o acțiune specifică pe care jucătorul o poate alege la tura lui), resursă sau activitate (activitățile îmbunătățesc, de obicei multiplicând, efectele ordinelor de același tip jucate într-o tură).

La tura lui, jucătorul are 2 opțiuni:

1. Command, adică să își aleagă o carte din mână și să execute ordinul specific (sau 2 identice, pentru orice ordin). Pe lângă ordinul propriu-zis, va executa toate activitățile de aceeași culoare pe care le are pe Domeniul său.
2. Plot, adică să tragă cărți până ajunge să aibă 5 în mână (sau încă o carte dacă are deja 5 sau mai multe). Apoi poate să copieze un ordin jucat anterior de unul dintre jucătorii adverși, dacă are cel puțin o activitate de același tip.

Ordinele sunt inima jocului, existând 5 ordine diferite:

• Production - prin care vei lua o carte din Forum și o vei pune în stoc (ca resursă)
• Exploration - prin care vei lua o carte din mână și o vei pune în stoc (ca resursă)
• Draconians - prin care vei arăta o carte din mână, ceilalți jucători care au jucat Command fiind obligați să îți ofere o carte identică, dacă o au. Vei lua aceste cărți plus una din Forum și le vei pune în stoc (ca resursă).
• Construction - prin care fie vei alege o carte cu clădire din cele cu fața în sus pentru a-i începe construcția, fie vei muta o resursă din stoc pe o clădire aflată în construcție.
• Trade - prin care vei lua o carte din stoc și o vei muta ca activitate.

Jocul se termină atunci când un jucător ajunge la un număr de puncte de victorie, care diferă în funcție de câți jucători sunt la masă. Punctele se primesc de la clădirile construite, de la diverse bonusuri pe care clădirile le conferă sau de la monopoluri (fiecare tip de activitate are asociat un monopol, care oferă puncte celui care are cele mai multe activități din acel tip).

Prezentare detaliată

Componente: 8/10

Un punct foarte sensibil al Glory to Rome, cărțile din Uchronia nu mai sunt atât de țipătoare, ba chiar au un aspect mai mult decât cuminte. Cartonul Domeniilor este foarte gros și rezistent, iar cărțile sunt lucioase și, din nou, par să reziste la ceva partide. Ce nu îmi place absolut deloc este faptul că au ales o paletă cromatică foarte apropiată, adică galben, portocaliu și roșu (cu tot felul de modele) pentru 3 dintre resurse care fac distingerea destul de dificilă în lumină slabă. Alt lucru nemulțumitor sunt cărțile cu clădiri, care au colțuri ascuțite, care se vor bonti negreșit.

Tematică: 6/10

Uchronia este un euro tipic din punct de vedere tematic. E așezat într-o istorie antică în care dinozaurii n-au dispărut, dar asta nu te ajută și nu te încurcă cu nimic, deci nu prea contează. Nu m-a deranjat tema slab implementată, singura problemă am avut-o a fost cu nomenclatura utilizată, care fac înțelegerea jocului mai dificilă, de tipul „activități” sau „trade” pentru lucruri care par să n-aibă nicio legătură cu numele lor.

Accesibilitate: 8/10

Toți oamenii cu care am jucat acest joc a avut nevoie cam de o jumătate de partidă ca să înțeleagă toate mecanismele jocului și să devină implicați în joc. Nu e însă un joc pe care să-l jucați cu un nevorbitor de engleză.

Decizii strategice: 9/10

Uchronia este unul dintre jocurile care te ține prins tură de tură, pentru a-ți pune în aplicare strategia. Necesită o îmbinare între o strategie largă (de tipul axare pe clădiri de piatră) și pe ordine de producție și alegeri tactice de moment care să vină în întâmpinarea deciziilor celorlalți jucători. E un joc de dezvoltare a unui motor economic funcțional, în care X se transformă în Y și apoi în Z, care Z îți conferă puncte. Ce te ține în priză este însă bătaia pe resurse limitate, pe monopoluri și pe clădiri care deseori este o luptă la cuțite.

Noroc: 6/10

Remarcabil la Uchronia este că nu prea simți norocul la trasul de cărți datorită regulii de a folosi 2 cărți identice în loc de orice ordin. În privința clădirilor, sigur, norocul e mai pregnant.

Interacțiune: 8/10

Ziceam că e un euro ca abordare tematică, dar, ca rămășiță a jocului de Glory to Rome, interacțiunea și aici este prezentă. Mai ales că ai un ordin care afectează direct pe ceilalți jucători (și destule clădiri care, odată construite, fac „Draconians” și mai vicios).

Scalabilitate: 9/10 (se joacă foarte bine de la 3 la 5, în 2 e așa și-așa)

Am încercat Uchronia în toate variantele de jucători în care a fost gândit și l-aș recomanda doar de la 3 în sus, nefiind un joc de cuplu. Odată că bătaia pe cărți este mult mai slabă, și apoi că efectele unor cărți, afectând doar un jucător, sunt mult mai neinteresante (mai ales în privința ordinului „Draconians”).

Rejucabilitate: 9/10

Uchronia îmi pare genul de joc care te face să ceri mai mult pe măsură ce îl joci, cel puțin eu asta am simțit. Pe măsură ce îl joci, descoperi că numărul de combinații între clădiri și deci numărul de modalități de abordare este foarte mare. Nu toate clădirile sunt însă spectaculoase, câteva fiind de-a dreptul neinteresante, mai ales cele care valorează doar un punct.

(Necesara) Comparație cu Glory to Rome

Am utilizat numele primului joc al lui Carl Chudyk de prea multe ori în acest review, ca să nu vă spun și care dintre ele îmi place mai mult. Ce e clar: jocul seamănă destul de tare, dar insuficient ca să și răsară.

Ca diferențe majore, în Uchronia față de GtR avem așa:

• Clădirile sunt acum cărți separate.
• Un ordin în minus, anume „Craftsman”, care permitea mutarea unei cărți din mână pe o clădire în construcție.
• Jucătorii nu mai au opțiunea de „Follow”, la tura fiecăruia, ci tura se termină cu acțiunea jucătorului activ.
• Stocul de resurse este acum crucial, pentru că de acolo se atrag clienții (activitățile) și doar de acolo se iau resurse pentru construcție.
• Nu mai există „Vault”, toate punctele sunt la vedere, bonusurile de monopol se mută activ în timpul jocului de la un jucător la alții, în funcție de clienți (activități).
• Nu mai există Jack, se folosesc 2 cărți identice pentru orice ordin (față de 3 în GtR original).
• Nu mai există clădiri a căror construire să termine jocul.

Ce înseamnă toate astea? Înseamnă un joc cu ture mult mai scurte (și mai numeroase), mai fluid, mai puțin haotic și brutal în privința terminării unei partide și ceva mai ușor de predat începătorilor. Pe de altă parte, aceste beneficii (după mine) au apărut cu scăderea spectaculozității combinațiilor ce se pot crea între cărți și cu scăderea interacțiunii dintre jucătorii (care a rămas totuși la o cotă mulțumitoare).

Care îmi place mai mult? E încă greu de spus, dar având în vedere că Glory to Rome l-am dat pentru că nu mai aveam cum cine să-l joc, Uchronia a reușit să-i ia fața de puțin. Îmi e clar că majoritatea schimbărilor sunt benefice pentru experiența de joc, pentru un joc mai strategic și mai ușor de ținut în frâu.

Plusuri și minusuri

+ E o experiență foarte concentrată și solicitantă, care se termină în mai puțin de o oră.
+ Turele sunt foarte scurte, jocul având un ritm constant alert.
+ Combinațiile dintre puterile clădirilor sunt spectaculoase și oferă multă rejucabilitate.

- Unele defecte de construcție, cum ar fi culori alese aiurea și denumiri ciudate.

Concluzie: 

Uchronia este un joc foarte bun, cu siguranță. Pentru cei care nu au pus încă mâna pe Glory to Rome și cărora le plac jocurile de strategie economică, e un joc pe care să-l aveți în vizor dacă vă lipsește un joc rapid, solicitant și foarte concentrat. Pentru cei experimentați în GtR, Uchronia e un joc mult mai ușor de pus pe masă cu jucători noi și mai fluid, deci e o variantă excelentă în cazul în care bătrânul nu a mai ieșit de mult din cutia urâtă din plastic transparent.

Uchronia poate fi cumpărat de la LEX HOBBY STORE la un preț foarte tentant.