Acum că târgul Spiel 2012 s-a încheiat de câteva zile, voi încheia și eu topul meu al celor mai atractive jocuri care s-au lansat la târg (din informațiile care sunt în acest moment disponibile online). Rămâne de văzut în ce măsură globul nostru de cristal va fi arătat realitatea statistică din următorul an, dar un lucru e cert, dragi prieteni: avem și anul ăsta pe ce da banii, la ce să sperăm atunci când se apropie salariul, ziua de naștere sau Moșu'.
Iată, așadar, cele mai promițătoare 5 jocuri de la târg:
5. Clash of Cultures (de Cristian Marcussen și publicat de Z-Man Games)
După ce acum 2 ani Cristian Marcussen ne aducea un joc foarte anticipat la vremea lui (care a și confirmat, pentru unii), adică Merchants & Marauders, anul ăsta avem parte de unul dintre cele mai așteptate jocuri (de unii, cu scepticism) de la același domn, sub numele de Clash of Cultures.
Într-o aparentă ciorbă reîncălzită, acest joc vine în încercarea de a umple golul (unora) pentru un joc de civilizație care să nu fie nici prea lung, nici prea greu. Fiecare jucător (din cei minim 2, maxim 4 care se pot afla la masă) are propria lui națiune care se poate dezvolta înfloritor sau poate sucomba sub talpa altcuiva sau sub propria incapacitate. Cum face asta? Printr-un sistem de 6 acțiuni din care jucătorii pot alege, sistem care dorește să simplifice numărul mare de elemente de joc. Cel mai important element, în jurul cărora se învârte cam tot jocul, este tabla de avansuri care conține nu mai puțin de 48 de tehnologii împărțite în 12 secțiuni.
Previziunea mea: Jocul arată bine și pare suficient de simplu ca să reușească să nu dea peste cap un jucător neexperimentat. Ce mă dezumflă e durata foarte mare listată (4 ore), dar și faptul că încă e neclar cât de mult se va distanța de jocuri ca Through the Ages sau Sid Meyer's Civilization.
Regulamentul este disponibil, aici.
4. Archipelago (de Cristophe Boelinger și publicat de Ludically)
Un euro care se laudă a fi dezbărat de anumite caracteristici pe care autorul nu le aprecia (adică lipsa de interacțiune și tema superficială), Archipelago este un joc foarte promițător tocmai prin melanjul de elemente care nu-l fac asimilabil vreunui stil sau gen anume.
Jucabil în 2-5 jucători cam în 90 de minute, Archipelago te transpune în perioada colonialistă, în arhipelagul Caraibelor, proaspăt introdus în lumea civilizată. Jucătorii trebuie să colonizeze insulele și să le folosească bogatele resurse, fără a supăra prea tare localnicii însă. Jocul iese din anonimat mai întâi prin lipsa de condiții clare de sfârșit de joc. Astfel, fiecare jucător are o carte cu condiții de final de joc, fiind în acest sens un joc de deducție să îți dai seama ce anume trebuie să facă un jucător. Apoi, cum vă ziceam, supărarea localnicilor poate însemna sfârșitul jocului (fără vreun câștigător) atunci când aceștia se răscoală împotriva invadatorilor (aspectul cooperativ). În fine, o parte dintre elementele jocului țin de licitație, una nemijlocită, cum ar fi ordinea de joc, care este stabilită de jucătorul care cumpără acest privilegiu.
Previziunea mea: Jocul aduce un suflu nou binevenit genului economic și tăticului Puerto Rico. Iar portofoliul designerului face jocul cu atât mai promițător (Earth Reborn și Dungeon Twister fiind cele mai cunoscute jocurile ale lui Boelinger) așa că nu văd cum Archipelago ar putea rata top 100.
Regulamentul este disponibil, aici.
3. Myrmes (de Yoann Levet și publicat de Ystari Games)
Când ziceam eu că ceea ce mă fascinează la jocurile de societate e incredibila varietate de teme, cum nu ai cum să găsești în sfera virtuală, nu vorbeam în dodii. Mi-o confirmă numitul Myrmes, care e un joc în care ai în grijă o colonie de furnici care, pe timpul a 3 ani a câte 4 anotimpuri, trebuie să devină colonia dominantă din poieniță.
Ce are Myrmes nou și interesant de oferit, în afară de temă? Avem o dată implementarea foarte imersivă a vieții furnicești. Adică jucătorul va alege dacă lucrătoarele vor fi folosiți în colonie, unde pot face diverse acțiuni, sau în exterior, unde pot face alte lucruri, plus interacțiune cu lucrătoarele din alte colonii. Iar asta se face prin table separate, câte una individuală pentru fiecare jucător și una mare, unde se plimbă furnicuțele fiecăruia. Există mai multe feluri de furnici în afară de lucrătoare, adică larve, mătci și soldați. Jocul se desfășoară timp de 3 ani a câte 4 anotimpuri, fiecare anotimp însemnând o tură. A, și ca să nu uit, designerul a listat jocul la doar 75 de minute.
Previziunea mea: În doar 75 de minute, jocul ăsta promite să fie excelent, pentru că oferă interacțiune pe tabla de exterior și dezvoltare micro pe cea individuală. Se simte ca Agricola în sensul că pare genul de joc în care ai foarte multe de făcut și foarte puțin timp și sper să fie chiar așa, dar mult mai interactiv.
Regulamentul este disponibil, aici.
2. Terra Mystica (de Jens Drogemuller și Helge Ostertag și publicat de Feuerland Spiele)
Terra Mystica este încă un joc care pare că expiră originalitate prin toți porii sau dacă nu, măcar o doză semnificativă de nonconformism. S-o luăm de la început. Lumea Terra Mystica este o lume guvernată de o multitudine de rase, 14 mai exact, care trăiesc, câte 2, în habitate diferite (unele în lacuri, altele în deșert, altele în păduri etc.). Iar conflictul continuu dintre ele le-a făcut pe fiecare dintre ele să-și dezvolte abilități de teraformare a celorlalte habitate în cel care le este propice vieții lor.
Practic, în jocul acesta, tabla se schimbă constant, prin procesul de teraformare, ceea ce înseamnă un nivel foarte ridicat de rejucabilitate din start. Pe lângă asta, vin cele 14 rase cu puteri diferite, 4 culturi religioase pe care te poți dezvolta și 5 feluri de clădiri pe care le poți construi pe hartă. Deși deocamdată nu sunt foarte multe lucruri clare despre joc în afara celor scrise în regulamentul stufos, jocul vine cu ceva inovații foarte interesante, un exemplu fiind The Bowls of Power, acumularea de putere făcându-se cu ajutorul a 3 boluri, din care doar primul e plin inițial și din care se mută cubulețele pe rând mai întâi în al doilea și apoi în al treilea, moment în care pot fi utilizate.
Previziunea mea: Originalitatea e o armă cu 2 tăișuri, dar Terra Mystica pare un joc care va fi pe placul multor jucători avansați pentru că oferă foarte mult conținut și o rejucabilitate enormă.
Regulamentul este disponibil, aici.
1. Tzolk'in: The Mayan Calendar (de Simone Luciani și Daniele Tascini și publicat de Czech Games Edition)
În caz că n-ați mai dat în ultimul timp pe BGG, trebuie să vă anunț că nimic nu a făcut mai multă vâlvă decât noutatea mecanismului de rotițe zimțate de pe tabla acestui joc. La care s-a adăugat lauda noutății mecanismului de plasare dinamică de lucrători făcută de designeri înșiși.
Pentru început, trebuie lăudată alegerea temei: ce poate fi mai actual în 2012 decât calendarul Maya? Cum de la sfârșitul lumii la plasarea de lucrători e doar un pas, normal că tematica ne va introduce direct în problema apocalipsei. Lăsând gluma la o parte, ce e într-adevăr remarcabil la acest joc rămân rotițele. Pentru că e un mecanism așa simplu și inteligent că probabil va influența jocurile mult timp de acum încolo.
Ideea e simplă: jocul are 5 rotițe mici zimțate legate între ele printr-o roată mare centrală. Roțile mici au spații pentru plasarea de lucrători, iar în funcție de poziția lucrătorilor, scoaterea lor de pe hartă (nu punerea, atenție) activează un alt beneficiu. Șmecheria e că roțile se mișcă în fiecare tură, dar când se mișcă una, se mișcă toate. A, și pe lângă toate astea avem căi multiple spre victorie, musai planificare pe mai multe ture și foarte-foarte multe spații pe care să ne plasăm mayașii.
Previziunea mea: Cel mai probabil joc să intre în top 50 și cred că are toate premisele să producă surprize plăcute chiar și mai sus, spre top 10. Ideea simplă și deșteaptă pe care e bazat sunt sigur că va atrage pe mulți, cel puțin pe mine m-a dat pe spate.
Regulamentul este disponibil, aici.
bune jocurile...bani sa ai sa le cumperi pe toate
RăspundețiȘtergere